TVA & Dropshipping în România

Dropshippingul către România poate fi organizat, în anumite situații transfrontaliere, astfel încât comerciantul să nu factureze TVA românească la finalizarea comenzii. Criteriul nu este locul în care este înregistrată societatea dumneavoastră, ci locul din care pleacă marfa și identitatea persoanei care o importă. Găsiți aici temeiurile juridice, cifrele valabile în 2026 și obligațiile care se adaugă TVA-ului.

Vă privește acest lucru? Această pagină se adresează comercianților ale căror bunuri pleacă din afara UE direct către consumatori din România, care nu păstrează stoc în UE și care astăzi calculează TVA în checkout sau nu sunt siguri dacă trebuie să o facă. Solicitați o evaluare gratuită a structurii dumneavoastră: fără obligații, cu răspuns în 48 de ore lucrătoare.

Unde se află locul livrării?

Dacă expedierea începe într-o țară terță, de exemplu în China, iar marfa pleacă direct către un consumator din România, locul livrării urmează articolul 32 din Directiva TVA (Directiva 2006/112/CE) și, în dreptul intern, articolul 275 alineatul (1) litera a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: „locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un terț”. Livrarea nu are deci loc în România.

Excepția decisivă se află în a doua teză a aceleiași litere a): „Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează în afara teritoriului european, locul livrării realizate de către importator și locul oricărei livrări ulterioare se consideră în statul membru de import al bunurilor […].” Importatorul este, conform articolului 266 alineatul (1) punctul 15, „persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul în care taxa la import devine exigibilă”, iar articolul 309 adaugă: „Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării […] este obligația importatorului.”

Consecința practică: dacă livrați DDP, vămuit și cu taxele plătite de dumneavoastră, locul livrării se mută în România și datorați TVA românească. Numai atunci când clientul este importatorul livrarea rămâne în afara Uniunii. TVA-ul nu dispare însă: în acest caz taxa se naște la import și este suportată de client, iar dacă alegeți ghișeul unic pentru importuri (IOSS), articolul 275 alineatul (4) plasează oricum vânzarea la distanță în România. Varianta aplicată trebuie să reiasă fără ambiguități din termenii și condițiile dumneavoastră, din checkout și din documentele de transport.

TVA în România: cifrele-cheie

  • Cota standard: 21 % (articolul 291 alineatul 1), în creștere de la 19 % la 1 august 2025, prin Legea nr. 141/2025. Dacă lucrați cu prețuri sau șabloane mai vechi, verificați-le: procentele anterioare nu mai sunt valabile.
  • Cota redusă unică: 11 % (articolul 291 alineatul 2). Aceeași lege a comasat vechile cote de 5 % și 9 %; se aplică printre altele medicamentelor de uz uman, alimentelor, manualelor, cărților, ziarelor și revistelor.
  • TVA la import: 21 % sau 11 %, întrucât „cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun” (articolul 291 alineatul 7). Baza este valoarea în vamă plus taxele datorate ca urmare a importului și cheltuielile de transport, ambalare și asigurare până la primul loc de destinație (articolul 289).
  • Taxa vamală la trimiterile mici: scutirea pentru trimiterile de până la 150 EUR a fost eliminată la 1 iulie 2026 prin Regulamentul (UE) 2026/382. De atunci se aplică, tranzitoriu, o taxă vamală forfetară de 3 EUR pe articol la vânzările la distanță de bunuri importate cu o valoare intrinsecă de până la 150 EUR. Determinant este tipul de marfă: bunurile de același fel dintr-o trimitere contează ca un singur articol — cinci tricouri identice costă 3 EUR, un tricou plus un ceas costă 6 EUR. Taxa forfetară se aplică în două cazuri: când importul este scutit de TVA pentru că folosiți IOSS (articolul 143 alineatul (1) litera (ca) din Directiva 2006/112/CE) sau când coletul călătorește ca trimitere poștală. La expedierea prin curier fără IOSS se aplică tariful vamal obișnuit. Măsura se aplică până la 1 iulie 2028.
  • Taxă de procesare, așteptată de la 1 noiembrie 2026: articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2026/2108 prevede o taxă cu valoare fixă pe articol; Comisia a stabilit-o la 2 EUR pe articol prin regulamentul delegat din 21 septembrie 2026. Se aplică din a zecea zi de la publicarea actului în Jurnalul Oficial, inclusiv la trimiterile de peste 150 EUR, nu se rambursează și este datorată de debitorul datoriei vamale la import.
  • TVA la import de la primul eurocent: vechea scutire pentru trimiterile de până la 22 EUR a fost desființată la 1 iulie 2021.

Autoritățile competente

  • ANAF: pentru persoanele impozabile nestabilite care au dreptul să se înregistreze direct, organul fiscal competent este administrația fiscală pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcției generale regionale a finanțelor publice București; înregistrarea se solicită cu formularul 015.
  • Reprezentantul fiscal: articolul 316 alineatul (7) face o distincție esențială. O persoană impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România, „poate […] să își îndeplinească această obligație prin desemnarea unui reprezentant fiscal”; în schimb, „persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană care are obligația să se înregistreze în scopuri de TVA în România este obligată […] să se înregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal” — o persoană impozabilă stabilită în România și înregistrată în scopuri de TVA, una singură pentru ansamblul operațiunilor.
  • Autoritatea Vamală Română: percepe taxele vamale și TVA la import. Cine depune o declarație vamală are nevoie de un număr EORI; operatorii nestabiliți pe teritoriul vamal al Uniunii se înregistrează în statul membru în care desfășoară prima dată o astfel de activitate.
  • IOSS: o societate fără sediu al activității economice și fără sediu fix în Uniune poate utiliza regimul special de la articolul 3152 numai prin desemnarea unui intermediar stabilit în Uniune, care devine persoana obligată la plata TVA — rol distinct de cel al reprezentantului fiscal.

Exemplu de calcul: o comandă de 60 EUR

Un client din Cluj-Napoca comandă un produs de 60 EUR cu transport inclus — circa 317 lei la un curs de aproximativ 5,28 lei/euro — expediat direct din China.

  • Clientul este importator, fără IOSS: se datorează taxa vamală forfetară de 3 EUR pe articol, iar TVA la import se calculează pe valoarea în vamă plus această taxă: 21 % din 63 EUR, adică circa 13,23 EUR (aproximativ 70 lei). Curierul avansează sumele și percepe un comision propriu. Clientul plătește totul la livrare.
  • Cu IOSS: facturați cei 21 % în checkout și îi declarați prin IOSS. Importul este scutit de TVA în temeiul articolului 293 alineatul (1) litera d1), cu condiția ca codul individual de înregistrare pentru regimul special să fie furnizat biroului vamal cel târziu la prezentarea declarației de import. Taxa de 3 EUR nu dispare: se plătește de declarant și, în IOSS, nu intră în baza de impozitare.
  • DDP prin dumneavoastră: dacă dumneavoastră sau mandatarul dumneavoastră sunteți importatorul, locul livrării se află în România. Aveți nevoie de un cod de TVA românesc — iar, dacă sunteți stabilit în afara UE, de un reprezentant fiscal — și virați 21 % din prețul de vânzare.

Care variantă se potrivește sortimentului, prețurilor și ratei dumneavoastră de retur este o decizie de afaceri cu consecințe fiscale. Exact aceasta o analizăm cu dumneavoastră.

Care variantă se aplică magazinului dumneavoastră vă spunem în analiza gratuită.

Când aveți nevoie de un cod de TVA în România?

  • Când depozitați marfă în România, de exemplu într-un centru de fulfilment sau la Amazon FBA.
  • Când dumneavoastră sau mandatarul dumneavoastră importați marfa în România și livrarea nu este acoperită de IOSS.
  • Când efectuați achiziții intracomunitare taxabile în România sau livrări intracomunitare scutite (articolul 316 alineatul 6).

Nu există un plafon de cifră de afaceri care să declanșeze înregistrarea: scutirea pentru întreprinderile mici, cu plafonul de 395.000 lei de la articolul 310, este rezervată persoanelor cu sediul activității economice în România. Cei înregistrați depun decontul de TVA (formularul 300) până la 25 a lunii următoare perioadei fiscale, care este luna calendaristică; trimestrul este posibil sub 100.000 EUR cifră de afaceri în anul precedent. Atenție și la un punct pe care mulți îl descoperă târziu: contribuabilii nerezidenți înregistrați doar în scop de TVA în România au obligația de a depune Declarația informativă SAF-T (D406) începând cu 1 ianuarie 2025, într-o formă redusă, fără secțiunile de contabilitate generală.

Facturile pentru clienții din România

Factura trebuie să conțină informațiile de la articolul 319 alineatul (20): numărul de ordine, data emiterii, datele furnizorului și, dacă este cazul, ale reprezentantului fiscal, denumirea și cantitatea bunurilor, baza de impozitare pentru fiecare cotă, cota aplicată și suma taxei exprimată în lei. Până la 100 EUR inclusiv TVA este permisă factura simplificată. Dacă nu facturați TVA românească deoarece locul livrării se află în afara Uniunii, nu menționați nicio sumă de TVA și adăugați o mențiune clară privind rolul clientului ca importator.

TVA-ul menționat greșit nu este o eroare cosmetică: clientul nu are drept de deducere pentru o taxă aplicată eronat, iar dumneavoastră rămâneți cu suma declarată în decont până când corectați facturile, potrivit articolului 330 alineatul (1) litera b), prin stornare și emiterea unei facturi noi. Cu mii de comenzi mici, acesta este un exercițiu laborios — motiv în plus pentru a stabili structura corect de la început.

Obligațiile din afara TVA-ului pe care mulți comercianți le omit

Pe lângă TVA există obligații de mediu fără legătură cu fiscul, care însă generează frecvent probleme cu marketplace-urile și cu procesatorii de plăți.

  • Ambalaje (EPR): Legea nr. 249/2015, anexa nr. 1, prevede că, „în cazul produselor vândute direct utilizatorului final din România de un producător stabilit în alt stat membru […], introducerea pe piaţă se face de către acesta, dacă este înregistrat în România, respectiv de reprezentantul autorizat al acestuia stabilit în România”. Obligațiile se îndeplinesc individual sau prin contract cu o organizație care implementează răspunderea extinsă a producătorilor (OIREP); pentru cantitățile la care obiectivele de reciclare nu sunt atinse se datorează Fondului pentru mediu 2 lei/kg (articolul 9 din Ordonanța de urgență nr. 196/2005).
  • Echipamente electrice și electronice (DEEE): Ordonanța de urgență nr. 5/2015 este fără echivoc. Este „producător” și cel care „vinde EEE prin mijloace de comunicare la distanţă direct gospodăriilor particulare sau utilizatorilor în afara gospodăriilor particulare, în România şi are sediul într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă” (anexa nr. 5 litera g punctul iv). Articolul 38 alineatul (2) impune înscrierea în registrul național al producătorilor înainte de introducerea pe piață, iar numărul obținut se comunică rețelelor comerciale prin care sunt vândute echipamentele. Un producător stabilit în alt stat membru poate desemna un reprezentant autorizat în România (articolul 40 alineatul 1).
  • Baterii și acumulatori: există un registru național separat, cu înregistrare potrivit Ordinului nr. 669/1304/2009 și un tarif de 500 lei; responsabilitatea de gestionare poate fi transferată unei organizații colective autorizate.
  • Regulile marketplace-urilor: articolul 270 alineatul (15) prevede că, atunci când o interfață electronică facilitează vânzarea la distanță de bunuri importate în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 EUR, „se consideră că această persoană impozabilă a primit și a livrat ea însăși bunurile respective”. Alineatul (16) merge mai departe: dacă platforma facilitează livrarea în Uniune de către o persoană impozabilă nestabilită în Uniune către o persoană neimpozabilă, este considerată furnizor fără plafon de valoare. De aceea marketplace-urile cer dovezi și rețin ele însele taxa.

Ce vrea să vadă ANAF la un control

Când un organ fiscal verifică structura dumneavoastră, discuția nu este despre teorie, ci despre documente:

  • documente de expediere și transport din care rezultă locul de plecare din țara terță;
  • declarațiile vamale, cu indicarea persoanei care a figurat ca declarant și ca importator;
  • termenii și condițiile și textele din checkout din care rezultă rolul clientului ca importator;
  • contractele cu furnizorii și cu prestatorii de logistică, mai ales condițiile de livrare;
  • facturile și extrasele de decontare, care trebuie să corespundă fluxului prezentat.

Aceste documente le reunim într-un dosar pe care îl puteți prezenta oricărei autorități.

Ce se schimbă în anii următori

  • Taxa vamală: taxa forfetară de 3 EUR pe articol este o soluție tranzitorie, valabilă până la 1 iulie 2028; ulterior se vor aplica tarifele vamale normale și pentru trimiterile mici.
  • RO e-Factura: facturarea electronică B2B prin sistemul național este obligatorie din 1 iulie 2024, iar transmiterea facturilor B2C din 1 ianuarie 2025, pentru persoanele impozabile stabilite în România; operatorii nestabiliți pot opta, înscriindu-se în „Registrul RO e-Factura opțional”. Din 1 ianuarie 2026, prin Ordonanța de urgență nr. 89/2025, furnizorii stabiliți în România trebuie să transmită în sistem și facturile emise către persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România. Dacă vă înregistrați, veți primi deci facturile furnizorilor români prin sistem și aveți nevoie de acces în Spațiul Privat Virtual. Din aceeași dată, termenul de transmitere este de 5 zile lucrătoare, în locul a 5 zile calendaristice.
  • RO e-Transport: sistemul monitorizează transporturile rutiere internaționale de bunuri, indiferent de natura acestora. Sunt vizate vehiculele cu o masă maximă tehnic admisibilă de minimum 2,5 tone, încărcate cu bunuri cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau cu o valoare totală mai mare de 10.000 de lei, aferente cel puțin unei partide de bunuri. La import, obligația de declarare revine destinatarului înscris în declarația vamală de import (articolul 81 din Ordonanța de urgență nr. 41/2022). Codul UIT se obține cu maximum 3 zile înainte de începerea transportului și este valabil 5 zile, iar amenzile pornesc de la 20.000 lei pentru persoane juridice. Trimiterile individuale de curierat rămân de regulă sub praguri, transporturile de grupaj nu.
  • ViDA: pachetul „TVA în era digitală”, Directiva (UE) 2025/516, introduce în etape obligații de raportare digitală pentru operațiunile transfrontaliere, cu termenul central la 1 iulie 2030.

Urmărim aceste evoluții și vă anunțăm când modelul dumneavoastră trebuie adaptat.

Întrebări frecvente despre România

Clientul meu va trebui să plătească TVA la livrare?

Dacă el este importatorul și trimiterea nu trece prin IOSS: da. Plătește 21 % sau 11 % TVA la import, taxa vamală de 3 EUR pe articol și, de regulă, un comision al curierului. Anunțați-l înainte de cumpărare: un colet refuzat costă mai mult decât TVA-ul în sine.

Se aplică același lucru și vânzărilor prin Amazon sau alte marketplace-uri?

Nu automat. Pentru trimiterile de până la 150 EUR valoare intrinsecă, articolul 270 alineatul (15) consideră că platforma a primit și a livrat ea însăși bunurile. Iar dacă sunteți stabilit în afara Uniunii, alineatul (16) se aplică fără plafon: platforma este furnizorul și ea virează taxa.

Am facturat TVA românească deși locul livrării era în afara Uniunii. Ce fac acum?

Sunt două chestiuni: corectarea trecutului, inclusiv stornarea facturilor potrivit articolului 330 și regularizarea în decont, și structura corectă pentru viitor. Pe amândouă le analizăm cu dumneavoastră.

Am nevoie de o adresă românească?

La înregistrarea directă, da: trebuie declarată o adresă din România la care pot fi examinate evidențele. Societățile din afara UE se înregistrează prin reprezentant fiscal, iar pentru IOSS prin intermediar.

Ce se întâmplă după 1 iulie 2028?

Începând cu această dată, potrivit Directivei (UE) 2025/1539 a Consiliului din 18 iulie 2025, la vânzările la distanță de bunuri importate TVA la import este datorată întotdeauna de furnizor sau de platforma considerată furnizor, iar regimul special în care clientul o achită este eliminat. Până atunci structura rămâne aplicabilă, iar tranziția o pregătim la timp. Cine este astăzi în ordine pleacă cu un avantaj: documentația, facturile și setările magazinului sunt deja corecte.

Pasul următor

Verificăm gratuit ce tratament se aplică fluxului dumneavoastră de marfă și dacă structura rezistă practicii românești. Cum se desfășoară: ne trimiteți datele de bază, analizăm lanțul de aprovizionare, ruta de expediere și piețele-țintă și vă răspundem în 48 de ore lucrătoare cu o evaluare clară. Dacă structura dumneavoastră nu se încadrează în cadrul legal, vă spunem și acest lucru.

Vindeți și pe alte piețe? Bulgaria · Ungaria · Grecia · Italia · toate cele 27 de pagini de țară

Începeți analiza gratuită de TVA · VAT Fix: cum construim structura · Consultanță OSS și IOSS · 25 de întrebări ale dropshipperilor · Contact